prin oraşe trec şi sate
în culori gătind pământul,
peste el zburând ca gândul,
lăsând dulce amintire
şi comori de primenire,
urmărim cum vin şi pleacă
promiţând c-au să mai treacă.
Una e ca o mireasă:
albă, rece şi frumoasă,
alta-i verde şi ştrengară
din zori zburdă până-n seară.
Este-o zână dulce, caldă
în amiezi fierbinţi se scaldă,
iar a patra-i ca o doamnă,
harnică-i şi-i zicem toamnă.
Îs surori nedespărţite-
patru zâne - afrodite
şi le cheamă: Iarna, Vara,
Toamna şi cu Primăvara.
